Cum a ajuns poluarea să contribuie masiv la răspândirea virusului
Dacă nivelul de poluare cu care se confruntă planeta ți se părea dăunător, e bine de știut că mai are un efect negativ, despre care nu știai.
Un studiu realizat de Societatea Italiană pentru Medicina Mediului (SIMA), în colaborare cu Universităţile din Bari şi Bologna, arată că „există o legătură între concentraţia de particule PM 10 din atmosferă peste limita admisă, din perioada 10-29 februarie, şi numărul de cazuri de persoane infectate cu COVID-19”, relatează RaiNews.
Potrivit studiului, particulele atmosferice nu doar transportă şi răspândesc chimicale şi contaminanţi biologici (inclusiv virusuri), ci reprezintă şi un suport care permite unui virus să rămână în aer în condiţii vitale pentru o perioadă. Vorbim aici de perioade de ordinul orelor sau chiar zilelor.
Grupul de cercetători a analizat datele publicate de Agenția Regională pentru Protecţia Mediului din Italia (ARPA), colectate de la toate staţiile de colectare de pe teritoriul Italiei. Acestea au înregistrat un număr de episoade în care au fost depăşite limitele legale de poluare (50 micrograme/m3 pentru concentraţia medie zilnică) din provinciile italiene.
În paralel, cercetătorii au analizat cazurile de contagiune cu COVID-19. Au ajuns la concluzia că există o relație între depășirea limitelor pentru concentrațiile de PM10 și cazurile de infecții cu noul coronavirus.
Nivelul de poluare contribuie la răspândirea virusului
Cercetătorii auobservat o creştere anormală a cazurilor de coronavirus în Câmpia Padului. Partea interesantă e că această creștere a coincis, la o distanţă de două săptămâni, cu cele mai mari concentraţii de particule atmosferice. Astfel, acestea ar fi contribuit la răspândirea epidemiei.
În esență, particulele din aer pot transmite mai departe virusul. Asta susține și Gianluigi de Gennaro, de la Universitatea Bari, care spune că „Particulele transportă virusul. Sunt purtătoare. Cu cât sunt mai multe, cu atât sunt create mai multe canale de contagiune. Minimalizaţi emisiile şi speraţi că vremea va fi favorabilă”.
Astfel, impactul uman asupra mediului „produce consecinţe pentru sănătate la toate nivelele”, susține Alessandro Miani, preşedintele SIMA. Acesta mai spune că „acest test dur cu care ne confruntăm la nivel global trebuie să fie monitorizat pentru o renaştere viitoare într-o manieră sustenabilă, pentru binele umanităţii şi al planetei”.
Ritmul de contagiune ar urma să înceapă să scadă
Italia este cea mai afectată țară din Europa de pandemia cu care se confruntă întreaga planetă la nivel mondial. Statul se află în carantină din data de 10 martie, iar asta a contribuit la încetinirea răspândirii virusului.
„Potrivit unui raport al Institutului Superior pentru Sănătate, timpul mediu între declanşarea simptomelor şi diagnostic este de 2-4 zile, astfel încât, dacă aşa cum ne aşteptăm, introducerea măsurilor restrictive asupra mobilităţii este eficientă în reducerea riscului de contagiune, anticipăm să vedem o reducere semnificativă a ratei de creştere în aproximativ trei zile”, a spus profesorul Perrone. Iar nivelul de poluare nu a contribuit deloc la asta.
În Lombardia, de exemplu, se poate observa un trend de scădere ușoară a infecţiilor de coronavirus, arată studiul. Dovezi referitoare la o reducere a ritmului de creştere pot fi observate și în regiuni din centrul Italiei, precum Toscana, Umbria, Marche, Lazio şi Abruzzo.
În ceea ce privește regiunile sudice, excluzând Basilicata şi Molise, există o accelerare a ritmului de infecție, după ce, în prealabil, trendul ar fi fost de scădere. Ar fi vorba aici despre un exod din nord către sud, după data de 8 martie, când Lombardia a fost declarată zonă roșie. Potrivit cercetătorilor, „efectele exodului vor avea probabil un efect negativ asupra contagiunii”.
Cercetătorii estimează că epidemia se va stabiliza în perioada 25 martie – 15 aprilie. Totuși, există un grad mare de incerctitudine, din cauza diferiţilor factori implicaţi: aici luăm în considerare și nivelul de poluare.